EPISCÉNIU s.n. Construcție ca un etaj superior, situată deasupra scenei, în teatrele antice. [Pron. -niu. / < fr. épiscénium, lat. episcenium]. Vezi definitia »

CASIOPÉIU s. n. (Chim.) Lutețiu. [Pr.: -si-o-pe-iu] – Din fr. cassiopéium. Vezi definitia »

CONCÍLIU s.n. Adunare de prelați în care se decide asupra unor chestiuni de dogmă, de morală etc.; sinod. [Pron. -liu. / < lat. concilium, cf. it. concilio]. Vezi definitia »

prémiu (prémii), s. f. – Distincție, recompensă. Lat. praemium (sec. XIX). – Der. premiant, s. m. (elev care se plasează pe unul din primele locuri în clasă); premia, vb. (a recompensa, a da un premiu); premier, s. m. (primul ministru), din fr. premier (ministre); premieră, s. f. (spectacol de început), din fr. première. Vezi definitia »

cânériu, cânéri, s.m. (reg.) om câinos, hain, rău. Vezi definitia »