Definita cuvantului piață
PIÁȚĂ s.f. I. 1. Loc, spațiu întins, descoperit, unde se întâlnesc și se întretaie mai multe străzi într-un oraș. 2. Loc unde se vând și se cumpără mărfuri cu amănuntul (mai ales alimente); târg. II. Categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresie totalitatea actelor de vânzare-cumpărare privită în unitate organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară. [Pron. pia-ță, pl. piețe. / < it. piazza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu piață
ONTOGENÉZĂ s.f. Ontogenie. [< fr. ontogenèse, cf. gr. on – ființă, genesis – generație]. Vezi definitia »
SUBINTENDÉNȚĂ s. f. serviciu în subordinea intendenței. (după fr. sous-intendance) Vezi definitia »
ANTRACÓZĂ s. f. pneumoconioză datorată inhalării pulberii de cărbune. (< fr. anthracose) Vezi definitia »
VĂNÚȚĂ, vănuțe, s. f. Diminutiv al lui vană. Vezi definitia »
petílă (petíle), s. f. – Fiecare dintre sforile carmacului. Sb. petlja „laț” (Scriban). – Der. petliță, s. f. (distincție militară la gulerul uniformei), din rus. petlica „cheotoare” dim. al aceluiași cuvînt sl., cf. sb., bg. petlica, mr. petliță „nasture”. Vezi definitia »