HULÍT, -Ă, huliți, -te, adj. Ocărât, batjocorit; p. ext. calomniat, defăimat. – V. huli. Vezi definitia »

CIRCUÍT s.n. 1. Mișcare circulară făcută pe un drum închis. 2. Traseu închis (format din fire sau din dispozitive bune conducătoare de electricitate) prin care poate circula curentul. ♦ Sistem de conducte prin care circulă lichide, vapori etc. 3. (Ec.) Trecere a capitalului de la forma bănească la cea productivă, apoi la forma marfă și din nou la forma bănească. 4. Transformarea și prelucrarea materiei prime în produse finite. 5. (Sport) Traseu închis, stabilit pentru a fi străbătut într-o competiție. [Pron. -cu-it, pl. -te, -turi. / cf. fr. circuit, it. circuito, lat. circuitus]. Vezi definitia »

ASCUȚÍT¹ s. n. Faptul de a ascuți. – V. ascuți. Vezi definitia »

plotojít, -ă, adj. (reg.) 1. (despre obiecte de îmbrăcăminte sau de încălțăminte) care a fost cârpit petic lângă petic; foarte peticit; (despre lucruri) reparat, dres. 2. (despre oameni) care umblă îmbrăcat cu lucruri peticite, zdrențuite, cu vechituri; zdrențuros. Vezi definitia »

BOMBĂNÍT s. n. Faptul de a bombăni. Vezi definitia »