ABDÚCȚIE, abducții, s.f. Mișcare prin care se îndepărtează un membru sau un segment al acestuia de axul median al corpului. – Din fr. abduction. Vezi definitia »

EXCORIÁȚIE s.f. Distrugere a stratului superficial al pielii; julitură, zgârietură; excoriere. [Gen. -iei. / < fr. excoriation]. Vezi definitia »

CEBOCEFALÍE s.f. Malformație congenitală în care nasul este turtit, iar ochii foarte apropiați. [Gen. -iei. / < fr. cébocéphalie, cf. gr. kebos – maimuță, kephale – cap]. Vezi definitia »

AGREGÁȚIE s. f. Agregare. – Fr. agrégation (lat. lit. aggregatio, -onis). Vezi definitia »

CALIMETRÍE s. f. știința măsurării și estimării cât mai exacte a calității. (< fr. callimétrie) Vezi definitia »