IÚRTĂ s.f. Colibă din pâslă, din piei etc., folosită de nomazii din Asia Centrală. [< rus. jurta]. Vezi definitia »

CĂRUNȚEÁLĂ s. f. Căruntețe. – Cărunți + suf. -eală. Vezi definitia »

SILVO-STÉPĂ s.f. v. silvostepă. [DEX'98] Vezi definitia »

scîrbă (-be), s. f.- 1. (Înv., Mold., Trans.) Supărare, chin, amar. – 2. (Mold.) Nenorocire, năpastă. – 3. Dezgust, repulsie, plictis. – 4. Greață silă. Sl. skrŭbĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Șeineanu, Semasiol., 215), cf. bg. skrăb, slov. skrb. – Der. scîrbavnic (var. scîrbelnic), adj. (Mold., respingător); scîrbi (var. înv. oscîrbi), vb. (înv., a mîhni, a necăji; refl., înv., a se întrista; refl., a se plictisi, a i se urî); scîrbos, adj. (respingător; nesuferit, iritabil), în Munt. Vezi definitia »

podăreásă¹, podărése, adj. f. (înv.; despre unele femei) care practică prostituția. Vezi definitia »