DEONTOLOGÍE s. f. Doctrină privitoare la normele de conduită și la obligațiile etice ale unei profesiuni (mai ales a celei medicale). [Pr.: de-on-] – Din fr. déontologie. Vezi definitia »

INVITÁȚIE s.f. 1. Faptul de a invita; invitare, poftire, chemare. 2. Comunicare, scrisoare, document prin care se face o invitare formală, cineva fiind invitat undeva. [Gen. -iei, var. invitațiune s.f. / cf. fr. invitation, lat. invitatio]. Vezi definitia »

DIACRONÍE s.f. Evoluție în timp, desfășurare istorică a unui proces, a unui ansamblu de fenomene. [Gen. -iei. / < fr. diachronie]. Vezi definitia »

PULPECTOMÍE s. f. extirpare totală a țesuturilor pulpare ale unui dinte. (< fr. pulpectomie) Vezi definitia »

RADIOTERAPÍE s. f. tratament al unor boli bazat pe radiații ionizante. (< fr. radiothérapie) Vezi definitia »