PEDIGRÉE s.n. v. pedigriu. Vezi definitia »

CULÉE s.f. 1. (Constr.) Masiv de zidărie care prin masa sa rezistă la împingerea unui arc, a unei bolți sau a unei arcade. ♦ Fiecare dintre cele două picioare ale unui pod, situate pe maluri. 2. Canal prin care metalul topit se scurge din tiparul piesei. [Pron. -le-e. / < fr. culée]. Vezi definitia »

CETACEE (‹ fr. {i}; {s} lat. cetus) s. n. pl. Ordin de mamifere placentare care include speciile cele mai vechi și bine adaptate la mediul acvatic (ex. balena, delfinul, cașalotul). Au membrele anterioare transformate în palete înotătoare, iar cele posterioare sînt de regulă absente. Tipurile primitive păstrează unele caractere ancestrale, probabil de carnivor terestru. În România, resturi fosile se cunosc în depozitele sarmațiene. Vezi definitia »

MIRTACÉE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate, cu tulpina arborescentă, al căror tip este mirtul; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. myrtacées]. Vezi definitia »

GUINÉE s. f. veche monedă de aur engleză, care valora 2¹ de șilingi. (< engl. guinea, fr. guinée) Vezi definitia »