Definita cuvantului stăpânit
STĂPÂNÍT, -Ă, stăpâniți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care are sau care denotă putere de stăpânire; cumpătat, reținut. – V. stăpâni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu stăpânit
FILÍT s. n. rocă metamorfică asemănătoare micașistului, de culori variate, rezultând dintr-un slab metamorfism al șisturilor argiloase micacee. (< fr. phylite) Vezi definitia »
ZOIZÍT s.n. Silicat natural hidratat de calciu și de aluminiu din grupa epidotului, component al unor roci eruptive și metamorfice. [Sil. zo-i-] (din germ. Zoisit) Vezi definitia »
TÂRȘÂÍT1 s. n. Faptul de a (se) târșâi; zgomot produs de ceva care se târșâie sau este târșâit; târșâială, târșâitură. [Var.: (reg.) târșiít s. n.] – V. târșâi. Vezi definitia »
scârmocít, scârmocítă, adj. (reg.) 1. scormonit, scotocit. 2. (despre pământ) arat superficial. 3. (fig.; despre oameni) neastâmpărat. Vezi definitia »
ȚINTÍT, -Ă, țintiți, -te, adj. (Despre ochi, privire) Care este îndreptat fix spre ceva; pironit. – V. ținti. Vezi definitia »