ADMINISTRATÍV, -Ă adj. Privitor la administrație, de administrație. ♦ Care emană de la un organ de administrație. [Cf. fr. administratif, lat. administrativus]. Vezi definitia »

CONCLUSÍV, -Ă adj. (Rar) Care constituie o concluzie; care conchide. ◊ (Gram.) Propoziție conclusivă (și s.f.) = propoziție coordonată care arată o urmare, o concluzie a coordonatei precedente; conjuncție conclusivă = conjuncție care introduce o propoziție conclusivă. [Var. concluziv, -ă adj. / cf. it. conclusivo, fr. conclusif]. Vezi definitia »

DISTRIBUTÍV, -Ă adj. 1. care exprimă ideea de distribuție. ♦ numeral ~ = numeral care indică repartizarea numerică a obiectelor sau ființelor; atenție ~ă = atenție care se poate îndrepta în mai multe părți deodată; atenție dispersată. 2. (mat.) care prezintă distributivitate. (< fr. distributif, lat. distributivus) Vezi definitia »

CVIETÍV s.n. v. chietiv. Vezi definitia »

ABSTRACTÍV, -Ă adj. Care exprimă idei abstracte. [Cf. fr. abstractif]. Vezi definitia »