PALEOTÉRIU, paleoterii, s. m. Animal mamifer fosil, erbivor, din prima jumătate a erei terțiare, asemănător cu tapirul. [Pr.: -le-o-te-riu] – Din fr. paléothérium. Vezi definitia »

LITÍGIU s. n. conflict, diferend care poate constitui obiectul unui proces, al unui arbitraj etc. (< fr. litige, lat. litigium) Vezi definitia »

ANTIMÓNIU s.n. Metaloid alb-cenușiu cu aspect metalic folosit la diferite aliaje; stibiu. [Pron. -niu. / < it. antimoniu, cf. fr. antimoine, germ. Antimon < ar. ithmid]. Vezi definitia »

MINOLÓGHIU s. n. Carte bisericească care cuprinde numele și viețile sfinților pe zile și pe luni. – Ngr. menologion. Vezi definitia »

orológiu (orológii), s. n. – Ceas mare. Lat. horologium (sec. XIX). E dublet al lui orologhiu (mr. orologhe), s. n. (breviar), din mgr. ὠρολόγιον (Gáldi 216). Vezi definitia »