PLIU, pliuri, s. n. Cută adâncă făcută la un obiect de îmbrăcăminte, deosebită de pliseu prin faptul că îndoiturile țesăturii se presează mai puțin. ♦ Pliseu. – Din fr. pli. Vezi definitia »

ÓSMIU s. n. Metal de culoare albă-cenușie, lucios, foarte dur, dar casant, care se găsește în natură, în stare nativă, sub formă de aliaj cu iridiul. – Din fr. osmium. Vezi definitia »

NAINGÍU, naingii, s. m. Naist. [Pr.: na-in-] – Nai + suf. -ingiu. Vezi definitia »

potcovitóriu, potcovitóri, s.m. (înv.) potcovar. Vezi definitia »

PERIHÉLIU s. n. punctul cel mai apropiat de Soare de pe orbita unui corp ceresc. (< fr. périhélie, lat. perihelium) Vezi definitia »