Definita cuvantului planor
PLANÓR s.n. 1. Aparat de zbor fără motor, care se menține în aer prin folosirea curenților ascendenți provocați de relief sau de temperatura solului. 2. Parte a unei aeronave cuprinzând mai ales organele asupra cărora se exercită forțele aerodinamice. [Cf. fr. planeur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu planor
GRAMINIVOR, â??Ă? adj. Care se hrĂ?nește cu iarbĂ?. -Din lat. Graminivorus Vezi definitia »
măturător, măturători s. m. (înv.) fundaș central așezat în jocul de fotbal între portar și linia de apărători. Vezi definitia »
SEMICONDUCTÓR s.n. Material solid care are o rezistență electrică relativ mare în raport cu aceea a metalelor și mai mică în raport cu aceea a substanțelor izolante. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. semi-conducteur]. Vezi definitia »
IZOLATÓR2, -OÁRE s. m. f. muncitor specializat în izolarea țevilor cu vată de sticlă sau în turnarea smoalei pe acoperișurile blocurilor și acoperirea ei cu carton pânzat. (< izola + -tor) Vezi definitia »
FOCALIZATÓR, -OÁRE I. adj. care focalizează. II. s. n. dispozitiv de focalizare. (< fr. focalisateur) Vezi definitia »