Definita cuvantului pleiocaziu
PLEIOCÁZIU s.n. (Bot.) Inflorescență cimoasă la care de sub floarea terminală pornesc trei sau mai multe axe florale laterale. [Pron. ple-io-. / < germ. Pleiochasium, cf. gr. pleion – mai mult, chasis – diviziune].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pleiocaziu
fărmăcitóriu, -oáre, adj. (înv.) făcător de otrăvuri. Vezi definitia »
SEABORGIU s. n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 106, produs în mod artificial. [Pr.: sibórgiu – Sb.: Sg] (cf. engl. seaborgium < n. pr. Glenn T. Seaborg = chimist american, a colaborat la descoperirea a zece elemente transuranice; 1994) [MW] Vezi definitia »
afilíu, afilíi adj. (d. bărbați) afemeiat Vezi definitia »
TABULÁRIU, tabularii, s. n. Arhivă publică sau particulară în Roma antică. – Din lat. tabularium. Vezi definitia »
AFÉLIU s. n. Punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete. – Din fr. aphélie. Vezi definitia »