Definita cuvantului șăicar
șăicár, șăicári, s.m. (înv. și reg.) persoană care conducea o șaică (v.); persoană care construia șăici; șaicaș, luntraș.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu șăicar
JAR1 s. n. Grămadă de cărbuni în stare de incandescență care ard fără flacără; jeratic, jărăgai (1), jeg (2), jariște. ♦ P. ext. Arșiță, dogoare. ♦ Fig. Fierbințeală, febră; suferință arzătoare. – Din sl. žarŭ. Vezi definitia »
REFERENDÁR, referendari, s. m. 1. Demnitar la curtea franceză însărcinat cu prezentarea și urmărirea cererilor referitoare la titlurile de noblețe, la dispensele de vârstă etc. ♦ Mare referendar = membru al senatului în Imperiul Francez, care deținea sigiliul adunării. 2. (Înv.) Referent. – Din lat. referendarius, germ. Referendar, fr. référendaire. Vezi definitia »
BONDÁR, bondari, s. m. Nume dat unor insecte himenoptere mari asemănătoare cu albina; bărzăun (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »
MULTINUCLEÁR, -Ă adj. plurinuclear; multinucleat. (< engl. multinuclear, lat. multinuclearis) Vezi definitia »
ZĂTONÁR, zătonari, s. m. (Reg.) Pescar specializat în pescuitul la zătoane. – Zăton + suf. -ar. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z