mîzdă (-de), s. f. – 1. Recompensă, salariu, retribuție. – 2. Mită, cîștig necinstit. – 3. Aldămaș, bacșiș, dare. – Var. măzdă, măzdea. Sl. mizda „recompensă” (Miklosich, Lexicon, 388; Cihac, II, 191). Sec. XVII, înv. – Der. mîzdelnic, adj. (înv., corupt); mîzdi (var. măzdi, măzdui), vb. (a corupe), înv. Vezi definitia »

TRANSILVĂNEÁNCĂ, transilvănence, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Transilvaniei sau este originară de acolo; ardeleancă. – Transilvănean + suf. -că. Vezi definitia »

ȘAMÓTĂ s.f. Material obținut prin măcinarea unei argile refractare arse, folosit la fabricarea produselor refractare. [Var. șamot s.n. / < germ. Schamotte]. Vezi definitia »

LOZÍNCĂ s.f. Formulare concisă a unei idei călăuzitoare, a unei chemări la îndeplinirea unei sarcini de actualitate. ♦ Placardă cu o astfel de chemare. [< germ. Losung]. Vezi definitia »

TRITICÍNĂ s. f. substanță azotoasă în făina de cereale. (< engl. triticin) Vezi definitia »