ARGINTUÍ, argintuiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A arginta. – Argint + suf. -ui. Vezi definitia »

promitiruí, promitiruiésc, vb. IV (înv.) a atrage atenția, a face atent. Vezi definitia »

ÎNCARTIRUÍ, încartiruiesc, vb. IV. Tranz. A stabili locuințele trupei și ofițerilor dintr-o unitate militară într-o localitate; a cartirui. – În + cartirui. Vezi definitia »

GHIFTUÍ, ghiftuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Fam. și peior.) A da să mănânce sau a mânca extrem de mult, excesiv; a (se) îndopa, a (se) îmbuiba. – Et. nec. Vezi definitia »

șmenui, șmenuiesc I. v. t. a escroca, a înșela, a păcăli pe cineva în timpul unei tranzacții valutare, substituind banii cu hârtii. II. v. r. (deț.) 1. a se automutila prin tăiere. 2. a consuma intenționat alimente alterate. Vezi definitia »