CUVERTÚRĂ, cuverturi, s. f. Învelitoare cu care se acoperă o masă, un pat sau cu care se învelește cineva (când doarme). – Din fr. couverture. Vezi definitia »

áncoră (áncore), s. f. – Piesă de metal cu brațe ca niște gheare care se coboară cu un lanț de pe o navă pe fundul mării. – Var. (înv.) anghiră. – Mr. angură. Lat. ancora (sec. XIX). Var. (sec. XV) din sl. anŭkira și acesta din ngr. ἄγϰυρα sau ἄγϰουρα (Philippide, II, 631), cf. alb. angurë. – Der. ancora, vb. (a fixa cu ajutorul ancorei); ancoraj, s. n. (ancorare). Vezi definitia »

PSIHOCIBERNÉTICĂ s. f. știință interdisciplinară care studiază mecanismele neurocibernetice ce stau la baza diferitelor procese psihice. (< psiho- + cibernetică) Vezi definitia »

CIANÚRĂ, cianuri, s. f. Sare a acidului cianhidric. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanure. Vezi definitia »

PÍCĂ², pici, s. f. Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc, de culoare neagră, în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos; p. ext. carte de joc cu acest semn. – Din germ. Pik, fr. pique. Vezi definitia »