STIPULI- elem. „tulpiniță, stipul”. (< fr. stipuli-, cf. lat. stipula) Vezi definitia »

DECĂLÍ, decălesc, vb. IV. Tranz. A micșora duritatea unui metal sau a unui aliaj metalic cu ajutorul unui tratament metalurgic special. – De(s)- + căli. Vezi definitia »

BEȘTELÍ, beștelesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A face pe cineva de ocară, a mustra pe cineva cu ocări, cu insulte. – Et. nec. Vezi definitia »

RESTABILÍ vb. IV. 1. tr. A aduce în starea în care a fost mai înainte. 2. tr. A stabili, a reconstitui (un text). 3. refl. A se întrema, a se înzdrăveni. [Cf. fr. rétablir, it. ristabilire]. Vezi definitia »

nivelí, nivelésc, vb. IV (reg.) a nivela. Vezi definitia »