HAIZÁȘ, haizașe, s. n. (Reg.) 1. Loc înclinat pe care se dau la vale lemnele din pădure. 2. Acoperișul caselor sau al șurilor. – Magh. hajzás. Vezi definitia »

ZMEURÍȘ² s. m. (Trans., Bucov.) Zmeurică. (zmeură + suf. -iș) Vezi definitia »

CLOȘ s.n. Croială cloș = tip de croială largă (și cu falduri), cu firele țesăturii așezate oblic; fustă cloș = fustă largă în partea de jos (și cu falduri). [< fr. cloche – clopot]. Vezi definitia »

ocoláș, ocoláși, s.m. (înv.) 1. subprefect. 2. locuitor de ocol (plasă). Vezi definitia »

ACOPERÍȘ, acoperișuri, s. n. Partea de sus a unei construcții, care o acoperă și o apără de intemperii. – Din acoperi + suf. -iș. Vezi definitia »