BALBÍSM s. n. Balbuție. (< fr. balbisme) Vezi definitia »

INTELECTUALÍSM s. n. 1. Concepție potrivit căreia intelectul (rațiunea) este capabil(ă) de a înțelege lumea. 2. Doctrină potrivit căreia procesele afective și voliționale se reduc la cele intelectuale. 3. Doctrină care reduce actul moral la cunoaștere, considerând că înțelegerea binelui implică săvârșirea lui. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. intellectualisme. Vezi definitia »

PROZELITÍSM s. n. 1. Zel, râvnă, strădanie de a face prozeliți. 2. Devotament, atașament (la o credință, la o doctrină etc.) specific prozeliților. – Din fr. prosélytisme. Vezi definitia »

TACTÍSM s. n. reacție a organismelor vii la excitanții externi; taxie. (< fr. tactisme) Vezi definitia »

BICAMERÍSM s.n. Sistem politic comportând două adunări legislative. [< fr. bicamérisme]. Vezi definitia »