PRIMENÍRE, primeniri, s. f. Acțiunea de a (se) primeni și rezultatul ei; primenit¹. [Var.: (reg.) premeníre s. f.] – V. primeni. Vezi definitia »

EXOTIZÁRE s. f. v. exotiza. [Dicționar ortografic] Vezi definitia »

CONCEPTUALIZÁRE, conceptualizări, s. f. Transpunere a unei teorii în concepte (1). [Pr.: -tu-a-] – V. conceptualiza. Vezi definitia »

RENÁȘTERE s.f. 1. Trezire la o viață nouă, refacere; reînflorire, reviriment, avânt. 2. Mișcare social-politică și culturală din sec. XIV-XVI în Europa occidentală, care s-a caracterizat prin mari invenții și descoperiri geografice, prin înflorirea științelor și a artelor și prin reînvierea interesului pentru cultura antică. [< renaște, după fr. Renaissance, it. Rinascimento]. Vezi definitia »

AUTODISTRÚGERE s.f. Faptul de a se autodistruge. ♦ Proprietate a unor proiectile de a se distruge automat în cazul în care nu și-au atins ținta. [< autodistruge, după fr. autodestruction]. Vezi definitia »