EXPIRÁ, expír, vb. I. 1. Tranz. A elimina din plămâni aerul (în procesul respirației). 2. Intranz. (Despre un contract, o convenție etc.; la pers. 3) A înceta să mai fie valabil. 3. Intranz. (Despre un termen, o perioadă de timp etc.; la pers. 3) A se împlini, a se termina. 4. Intranz. Fig. A muri, a pieri. – Din fr. expirer, lat. expirare. Vezi definitia »

ÎNGÂNDURÁ, îngândurez, vb. I. Refl. și tranz. A cădea sau a pune pe gânduri. ♦ A (se) îngrijora. – În + gânduri (pl. lui gând). Vezi definitia »

DECEREBRÁ vb. tr. a îndepărta emisferele cerebrale la animale în scopul studierii activității sistemului nervos central. (< fr. décérébrer) Vezi definitia »

EXAGERÁ vb. tr. a mări, a amplifica ceva peste măsură. (< fr. exagérer, lat. exaggerare) Vezi definitia »

poncturá, poncturéz, vb. I (reg.; despre obiecte de îmbrăcăminte) a însăila. Vezi definitia »