ACROGAMÍE s. f. fecundație la angiosperme cu tubul polinic pătruns în sacul embrionar; șalazogamie. (< fr. acrogamie) Vezi definitia »

TRATÁȚIE, tratații, s. f. 1. Faptul de a servi oaspeților mâncare și băutură (fără un protocol deosebit); (concr.) mâncarea sau băutura servită. 2. (Înv.) Tratative. [Var.: (înv.) tractáție, tratațiúne s. f.] – Din it. trattazione. Vezi definitia »

BARANESTEZÍE s. f. pierdere a sensibilității țesuturilor profunde la presiune. (< fr. baranesthésie) Vezi definitia »

CONCHILIOLOGÍE s.f. Parte a zoologiei care se ocupă cu studiul scoicilor. [Pron. -li-o-. / < fr. conchyliologie, cf. gr. konkhylion – cochilie, logos – studiu]. Vezi definitia »

ARTICULÁȚIE s. f. 1. (anat.) încheietură, nod; loc de inserție a unui organ pe altul; legătură (mobilă) între oase. 2. (tehn.) legătură între două corpuri solide, care permite rotirea lor în jurul unui ax. 3. mod de a pronunța un sunet. (< fr. articulation, lat. articulatio) Vezi definitia »