șmiruí, șmiruiésc, vb. IV (reg.; despre osiile căruței) a unge. Vezi definitia »

cinătuí (-uésc, -ít), vb. – 1. A curăța, a pregăti mîncarea. – 2. A tăia, a face bucăți. – 3. A omorî. Mag. csinalt „preparat” (DAR), probabil contaminat cu sl. činiti „a aranja.” Vezi definitia »

ȚĂRMUÍ, țărmuiesc, vb. IV. Intranz. A trage, a se opri la țărm. – Țărm + suf. -ui. Vezi definitia »

BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. 1. A chema, a da semnale prin strigăte, sunând din corn etc. ♦ A răsuna, a vui. 2. A urca (la deal). 3. A da năvală. – Comp. sb. bujati. Vezi definitia »

ORÂNDUÍ, orânduiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) așeza, a (se) grupa într-o anumită ordine; a (se) aranja. 2. Tranz. A hotărî, a dispune; a ridica la o demnitate; a numi, a desemna; a investi. 3. Tranz. (Înv. și pop.) A decide, a fixa, a stabili. ♦ (Rar) A porunci, a ordona. 4. Tranz. (Înv. și pop.) A pune la cale; a pregăti. – Din sl. urenditi. Vezi definitia »