Definita cuvantului bui
BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. 1. A chema, a da semnale prin strigăte, sunând din corn etc. ♦ A răsuna, a vui. 2. A urca (la deal). 3. A da năvală. – Comp. sb. bujati.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bui
AUTOATRIBUÍ vb. refl. a-și atribui sieși. (< auto1- + atribui) Vezi definitia »
pârciuí1, pârciuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre ierburi uscate, necosite) a da foc, a arde. 2. a arde ușor ceva cu ajutorul flăcării; a pârli. Vezi definitia »
VRĂFUÍ, vrăfuiesc, vb. IV. Tranz. A așeza, a pune în vrafuri, în teancuri, în grămezi. ♦ A răvăși. [Var.: vrăvuí vb. IV] – Vraf + suf. -ui. Vezi definitia »
ALCĂTUÍ2, alcătuiesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A cădea la învoială; a se înțelege. Așteaptă negustorii cu care m-am alcătuit (SADOVEANU). – Magh. alkudni. Vezi definitia »
țepuí, țepuiésc, vb. IV (reg.) a încercui cu un cordon de soldați; a străjui; a izola. Vezi definitia »