COL¹ s. n. 1. parte îngustă în formă cilindrică a unui organ sau a unui os. 2. (bot.) colet. (< fr. col, lat. collum, gât) Vezi definitia »

ipovól s.n. (înv.) parte din averea bărbatului pe care o primește femeia la moartea acestuia, pentru zestrea ei. Vezi definitia »

MATRÍCOL, -Ă I. adj. care face parte dintr-o matricolă; matricular. II. s. f. registru de evidență în care se înscriu numele și situația școlară a elevilor, numele soldaților dintr-o unitate militară, al persoanelor dintr-o instituție etc. ◊ număr de ordine sub care sunt înscriși soldații în registrul unui regiment. ◊ număr purtat pe uniformă de elevi. (< it. matricola, lat. matricula, fr. matricule) Vezi definitia »

SALÓL s. m. salicilat de fenol, folosit ca antiseptic. (< fr. salol) Vezi definitia »

VOLTÓL s. n. ulei voltolizat. (< germ. Voltöl) Vezi definitia »