Definita cuvantului lehămeti
LEHĂMETÍ, lehămetesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se sătura, a se plictisi, a se dezgusta, a se scârbi total (de ceva sau de cineva); a se lehămetisi, a se lehămetui. [Var.: lehămețí vb. IV] – Din lehamete.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu lehămeti
pirotí (pirotésc, pirotít), vb. – A dormita, a fi adormit pe jumătate. Origine incertă, poate expresivă. După Tiktin, din gr. πηρόω „a amorți”. – Der. piroteală, s. f. (somnolență). Vezi definitia »
a sminti (pe cineva) în bătaie expr. a bate foarte tare (pe cineva). Vezi definitia »
ACADEMIA DOMNEASCĂ DIN BUCUREȘTI, școală superioară (1694-1818), înființată de Constantin Brîncoveanu. Important centru de cultură greacă, cu sediul la Mănăstirea Sf. Sava, iar în ultimii ani la Schitu Măgureanu. Vezi definitia »
BIBLIA DE LA BUCUREȘTI (1688), prima traducere integrală a „Bibliei” în limba română, datorată fraților Șerban și Radu Greceanu și tipărită din inițiativa lui Șerban Cantacuzino, domnul Țării Românești. Monument al limbii române vechi, cu rol deosebit în dezvoltarea limbii literare. Vezi definitia »
BUNEȘTI 1. Com. în jud. Brașov; 2.298 loc. (1991). Cetate țărănească (sec. 15-16) în stil gotic. 2. Com. în jud. Suceava; 2.556 loc. (1991). 3. Com. în jud. Vîlcea; 2.955 loc. (1991). Biserică (sec. 18) în stil brîncovenesc. Vezi definitia »