făgán, făgáni, s.m. (reg.) fag bătrân; făgău. Vezi definitia »

TOSCÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Toscana. II. adj. ordin ~ = ordin arhitectonic roman imitat după ordinul doric, printr-o mare simplitate, cu aspect de robustețe puțin greoaie. ◊ (s. n.) dialect vorbit în Toscana, baza limbii italiene moderne. (< fr. toscan, it. toscano) Vezi definitia »

plăvan, plăvani s. m. (peior.) bărbat înalt; vlăjgan, huidumă. Vezi definitia »

WERFENIÁN s.n. (Geol.) Etaj al triasicului inferior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an, pl. -ieni, -iene. [Et. incertă]. Vezi definitia »

șóhan adv. – Niciodată. – Var. șuhan, șohănit. Mag. soha (Tiktin; Gáldi, Dict., 159). În Maram. Vezi definitia »