TALÁMUS, talamusuri, s. n. Formație anatomică nervoasă cenușie care constituie o parte a encefalului și care este situată la baza creierului, având rol principal în integrarea excitațiilor senzitive și senzoriale care merg la scoarța cerebrală. – Din fr. thalamus. Vezi definitia »

ARCTURUS, una din cele mai strălucitoare stele, de mărimea 0,1, situată în constelația Boarul la o depărtare de c. 36 ani lumină de Soare. Vezi definitia »

STRÁTUS s. m. Nori de forma unui strat orizontal, uniform și continuu, de culoare cenușie, asemănători cu ceața, situați la înălțimi joase și care produc burniță și zăpadă grăunțoasă. – Din fr., lat. stratus. Vezi definitia »

GAUDEÁMUS s.n. 1. Cântec bisericesc de bucurie. 2. Masă veselă. [Pron. gau-de-a-. / < lat. gaudeamus – să ne bucurăm]. Vezi definitia »

HÁBITUS s. n. 1. Aspect fizic exterior al unui individ, capabil să prezinte indicații asupra stării de sănătate a individului respectiv. 2. Aspect exterior specific pe care îl capătă cristalele prin dezvoltarea diferită a fețelor. – Cuv. lat. Vezi definitia »