SUGATÍVĂ adj. hârtie ~ă (și s. f.) = hârtie groasă și poroasă care suge cerneala. (după it. /carta/ sugante) Vezi definitia »

TERFELOÁGĂ s. f. v. terfelog. Vezi definitia »

LABÉLĂ s.f. (Bot.) Petala superioară a corolei orhideelor. [Var. labelum s.n. / < fr. labelle, cf. lat. labellum – buză mică]. Vezi definitia »

COTIDÁLĂ, cotidale, adj. (Geogr.; în sintagma) Linie cotidală = curbă care unește punctele de pe suprafața mărilor și oceanelor în care mareele au loc la aceeași oră. – Din engl. cotidal. Vezi definitia »

bátă (béte), s. f. – 1. Cingătoare, cordon, brîu. 2. Betelie. – Megl. bętă „ciorap, șosetă”. Lat. vĭtta (Candrea, Éléments, 13; Pușcariu 193; REW 9404; Candrea-Dens., 143; DAR); cf. sicil. vitta, it. vita „brîu”, v. fr. vete, cat., sp., port. beta „sfoară, funie”. Der. betelie, s. f. (betelie), al cărui suf. nu este clar (cf. totuși, bătălie, tocălie, țăcălie). Scriban îl relaționează cu rom. bretele, fr. bretelles; ipoteza sa este improbabilă, dat fiind sensul cu totul specializat de betelie, și pare a se baza pe o confuzie cu bertelie. Vezi definitia »