CAPTURÁ vb. tr. a prinde, a lua prizonier; a pune mâna pe materiale de luptă aparținând inamicului. ◊ a prinde un răufăcător. ◊ a prinde în capcană un animal sălbatic. (< fr. capturer) Vezi definitia »

EXTRA²- Element prim de compunere savantă însemnând „superior”, „deosebit”, „foarte”. [< fr. extra]. Vezi definitia »

SUPRASATURÁ vb. tr. 1. a obține o soluție suprasaturată. 2. (fam.) a sătura peste măsură, a îmbuiba. (după fr. sursaturer) Vezi definitia »

ÎNDURÁ, îndúr, vb. I. 1. Tranz. A suporta cu răbdare un necaz, o durere, o boală etc.; a pătimi, a suferi. 2. Refl. A se arăta milos, bun; a se îndupleca. ♦ A-i fi milă cuiva de cineva. 3. Refl. A consimți, a-l lăsa pe cineva inima să..., a se hotărî. – Lat. indurare (1 și după fr. endurer). Vezi definitia »

CALANDRÁ, calandrez, vb. I. Tranz. A trece un material printr-un calandru în vederea subțierii, aplatizării, netezirii etc. acestuia; a presa cu calandrul. – Din fr. calandrer. Vezi definitia »