AERIÁN, -Ă, aerieni, -e, adj. Care se află în aer¹ (2), care se întâmplă, se produce în aer¹. 2. Care se referă la aviație. ◊ Linie aeriană = traseu aeronautic și mijloacele materiale aferente. Alarmă aeriană = semnul prin care, în timp de război, se anunță apropierea avioanelor inamice. 3. Fig. Transparent, diafan, gingaș, vaporos; aeros. [Pr.: a-e-ri-an] – Din fr. aérien. Vezi definitia »

JUGÁN, jugani, s. m. (Reg.) Armăsar sau taur castrat, folosit la muncă. – Et. nec. Cf. jug. Vezi definitia »

HARGHITEÁN, -Ă, harghiteni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în județul Harghita. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din județul Harghita. – Harghita (n. pr.) + suf. -ean. Vezi definitia »

BALISTICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în balistică. (< fr. balisticien) Vezi definitia »

ETÁN s. n. gaz combustibil, incolor și inodor, hidrocarbură aciclică saturată, în gazele de sondă și de rafinărie. (< fr. éthane) Vezi definitia »