SLAVONÍSM, (1) slavonisme, s. n. 1. Element de limbă de origine slavonă pătruns în altă limbă (și neasimilat). 2. Influență slavonă asupra limbii, literaturii, culturii unui popor. – Slavon + suf. -ism. Vezi definitia »

MILITARÍSM s. n. Politică de subordonare a activității de stat, și prin aceasta a întregii vieți sociale, intereselor de mărire a potențialului militar și de pregătire pentru război, precum și de menținere cu ajutorul forței a relațiilor de dominație atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. – Din fr. militarisme. Vezi definitia »

FIXÍSM s. n. Concepție care neagă procesul evoluției lumii vii și care consideră că speciile de animale și de plante sunt invariabile în decursul întregii istorii a pământului. – Din fr. fixisme. Vezi definitia »

FILIBUSTERÍSM s.n. Tactica filibusterului. [< filibuster + -ism]. Vezi definitia »

CATASTROFISM (‹ fr.) s. n. Teorie potrivit căreia în istoria Pămîntului, după lungi perioade de repaus, ar interveni revoluții explozive (cataclisme) ce schimbă radical înfățișarea planetei, distrugînd și lumea organică. Explicit formulat (1812), de paleontologul francez, G. Cuvier, c. a fost dezvoltat de alți naturaliști (A.M. D’Orbigny, L. Élie de Beaumont ș.a.), care au stabilit chiar și numărul cataclismelor, urmate de „acte de creație” a speciilor. V. evoluționism (1). Vezi definitia »