leít (leítă), adj. – 1. Poleit, lustruit, strălucitor. – 2. Care vine ca inelul pe deget, care corespunde perfect. – 3. Potrivit, asemănător. De la un verb care nu se conjugă, provenit din sl. lijati, lĕją, lĕješi „a topi” (Cihac, II, 168; Conev 76). Sensul ar fi de „făcut după model”, cf. fr. moulé, cf. Iordan, BF, IX, 149. Vezi definitia »

TRAHÍT s.n. Rocă vulcanică de formație recentă, având compoziția sienitului. [< fr. trachyte]. Vezi definitia »

PROPILÍT, propilite, s. n. (Min.) Porfirit alterat, format din caolin, hornblendă, calciu etc. – Din fr. propylite. Vezi definitia »

VUÍT s. n. Vuire; spec. suflare a vântului, vânt. – V. vui. Vezi definitia »

MINORÍT s.m. Călugăr franciscan. [< germ. Minorit, it. minorita, cf. fr. minorite, lat. minores fratres]. Vezi definitia »