Definita cuvantului leneș
LÉNEȘ, -Ă, leneși, -e, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Om) căruia îi lipsește dorința, plăcerea de a munci, de a fi activ, căruia îi e lene; (om) trândav. 2. Adj. Care trădează, exprimă lene. Gesturi leneșe. ♦ Care este domol, încet. Mersul leneș al melcului. 3. S. m. (La pl.) Familie de animale mamifere din America de Sud, cu corp robust, cu membre prevăzute cu gheare puternice și arcuite, care se mișcă încet și stau zile întregi agățate pe aceeași creangă (Bradypodidac); (și la sg.) animal din această familie. – Lene + suf. -eș. (2) Calc după fr. paresseux, germ. Faultier.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu leneș
chișmíș s.n. (reg.) stafide roșii ce se pun în pilaf. Vezi definitia »
plăiéș, plăiéși, s.m. 1. (înv.) locuitor de la graniță însărcinat cu paza frontierei țării în părțile de munte; grănicer, străjer, muntean. 2. (înv. și reg.) administrator la curtea domnească. 3. (reg.) paznic, portar; om de serviciu. 4. (reg.) locuitor al unui plai, de la plai. 5. (reg.) pădurar de plai. 6. (reg.) lăstun. Vezi definitia »
SURDOMÁȘ, surdomași, s. m. (Reg.) Larva gândacului numit morarul. [Var.: surdumáș s. m.] – Sb. srdomasi. Vezi definitia »
bruș (brúși), s. m. – 1. Bulgăre, cocoloș. bucată. – 2. Tocilă. – Var. brus. Sl. (cf. bg. bruš, sb., cr., slov., ceh., pol. brus „tocilă”), v. Cihac, II, 29. – Der. bruși, vb. (a se bate cu bulgări de zăpădă). Vezi definitia »
DĂSCĂLÁȘ, dăscălași, s. m. (Peior.) Diminutiv al lui dascăl; dăscălici. – Dascăl + suf. -aș. Vezi definitia »