Definita cuvantului prozopopee
PROZOPOPÉE s.f. Figură retorică prin care oratorul sau scriitorul se adresează lucrurilor neînsuflețite, unui absent sau unui mort ca și când ar fi de față, ori le face să vorbească prin expunerea lui ca niște ființe vii; personificare. [Pron. -pe-e, var. prosopopee s.f. / < fr. prosopopée, lat. prosopopoeia, cf. gr. prosopon – persoană, poiein – a face].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prozopopee
CETACEE (‹ fr. {i}; {s} lat. cetus) s. n. pl. Ordin de mamifere placentare care include speciile cele mai vechi și bine adaptate la mediul acvatic (ex. balena, delfinul, cașalotul). Au membrele anterioare transformate în palete înotătoare, iar cele posterioare sînt de regulă absente. Tipurile primitive păstrează unele caractere ancestrale, probabil de carnivor terestru. În România, resturi fosile se cunosc în depozitele sarmațiene. Vezi definitia »
RUBIACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, lemnoase sau erbacee, cu frunze înguste în mănunchi și cu flori hermafrodite gamopetale, dispuse în racem sau cimă. (< fr. rubiacées) Vezi definitia »
POLIGONACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate apetale: măcrișul, spanacul etc. (< fr. polygonacées) Vezi definitia »
FARMACOPÉE s. f. tratat care conține indicațiile pentru controlul produselor farmaceutice, precum și descrierea acestora. (< fr. pharmacopée) Vezi definitia »
LIMNÉE s. f. moluscă gasteropodă de apă dulce, cu cochilia spiralată și ascuțită. (< fr. limnée) Vezi definitia »