Definita cuvantului prostrat
PROSTRÁT, -Ă adj. 1. Lipsit de energie morală; abătut, istovit. 2. (Bot.; despre tulpină) Care stă culcată la pământ, fără a-și ridica în sus nici măcar vârful. V. procumbent. [< lat. prostratus, cf. fr. prostré].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prostrat
POSTFAȚÁT, -Ă, postfațați, -te, adj. Care are postfață. – V. postfața. Vezi definitia »
RIDICÁT1 s. n. Ridicare. – V. ridica. Vezi definitia »
MACROAGREGÁT s. n. agregat structural al solului, de dimensiuni mai mari de 0,25 mm. (< fr. macroagrégat) Vezi definitia »
EXPLORÁT, -Ă, explorați, -te, adj. (Despre țări sau regiuni necunoscute sau mai puțin cunoscute) Care este cercetat cu scopul de a cunoaște. ♦ (Despre zăcăminte) Căruia i se cercetează posibilitățile de exploatare. – V. explora. Vezi definitia »
BLESTEMÁT, -Ă (‹ blestema) adj., s. m. și s. f. 1. (Persoană) care formează obiectul unui blestem. ♦ Pictori blestemați = nume dat artiștilor postimpresioniști de la sfîrșitul sec. 19 și începutul sec. 20, considerați atît din punct de vedere al operei cît și al nonconformismului social un pericol pentru societatea vremii. 2. (Om) ticălos, rău, nemernic (în comportări). ♦ Adj. Nefavorabil, neprielnic. Vezi definitia »