UZITÁ, uzitez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) întrebuința, a (se) folosi în mod obișnuit. – Din uzitat (derivat regresiv). Vezi definitia »

SUPRALICITÁ vb. I. intr. A oferi la o licitație un preț mai mare decât prețul oferit (de cineva) anterior. ♦ (Fig.) A oferi ceva în plus, a oferi mai mult decât altcineva la o întrecere. [< supra- + licita, după fr. surenchérir]. Vezi definitia »

vinieta aplicata pe o carte, purtand numele unei biblioteci, a bibliofilului sau o deviza.din fr.ex-libris, lat.ex libris. Vezi definitia »

RAȘCHETÁ vb. tr. 1. a curăța o piesă metalică, un parchet etc. cu ajutorul rașchetei. 2. a netezi cu rașcheta (2) o tencuială. (< rașchetă) Vezi definitia »

ascultá (-t, -át), vb. – 1. A auzi. – 2. A da crezare. – 3. A se supune, a face pe voia cuiva. – 4. A examina, a întreba un elev. – Mr. ascultu, megl. ascult, istr. ascutu. Lat. pop. ascultāre, în loc de auscultāre (Pușcariu 138; Candrea-Dens., 95; REW 802; DAR); cf. it. ascoltare, prov. escoutar, v. fr. ascouter (fr. écouter), v. sp. ascuchar (sp. escuchar). Der. ascultămînt, s. n. (înv., supunere, obediență); ascultător, adj. (care ascultă; supus, docil); ascultător, s. m. (elev; vînzător, funcționar; aparat de ascultare); ascultătură, s. f. (înv., ascultare); ascultoi, adj. (înv., supus, docil). Vezi definitia »