HĂMĂÍT, hămăituri, s. n. Lătrat, hămăială, hămăitură. – V. hămăi. Vezi definitia »

PIROXENÍT, piroxenite, s. n. Rocă eruptivă, constituită mai ales din piroxen. – Din fr. pyroxénite. Vezi definitia »

BORNÍT (‹ fr. {i}; {s} von Born) s. n. Sulfură dublă de cupru și fier, care conține calcopirită, calcozină și argint formată în faza hidrotermală sau pe cale metasomatică. Are culoare arămie închisă, roșie și cu timpul se acoperă cu o peliculă irizată albastră. Este utilizat ca min. de cupru. Vezi definitia »

schilít, -ă, adj. (reg.; despre oameni) dichisit, ferchezuit, gătit. Vezi definitia »

PLEȘCUÍT s. n. (Reg.) Faptul de a pleșcui; chilipir. – V. pleșcui. Vezi definitia »