BLASTOCÍT s.n. Celulă nediferențiată a unor serii de celule sanguine. [Cf. gr. blastos – germen, kytos – celulă]. Vezi definitia »

IERBĂRÍT s. n. Impozit perceput în Țara Românească, în sec. XVII-XVIII, de la negustorii de vite și de la măcelari; impozit perceput pentru pășunatul vitelor. – Iarbă + suf. -ărit. Vezi definitia »

GIUVAIERGERÍT s. n. v. GIUVAIERGERÍE (1.) Arta giuvaiergeritului; lucrare făcută de giuvaiergiu. [DEX '98] Vezi definitia »

zeciuít (înv.) s. n., pl. zeciuíturi Vezi definitia »

CALCÍT s. n. Carbonat de calciu natural, cristalizat, transparent, incolor sau divers colorat, care alcătuiește calcarul, marmura etc. – Din fr. calcite. Vezi definitia »