amíc (amíci), s. m. – Prieten. Lat. amicus (sec. XIX). – Der. amicabil, adj. (înv., amical), din it. amicabile; amical, adj., din fr. amical; amicie (var. amiciție), s. f. (prietenie); inamic (var. inimic), s. m.; inimiciție, s. f. (dușmănie). Vezi definitia »

VANDÁLIC, -Ă adj. 1. propriu vandalilor. 2. (fig.) necivilizat, barbar. (< fr. vandalique) Vezi definitia »

NONSIMÉTRIC, -Ă adj. lipsit de simetrie; asimetric. (după engl. nonsymetrical) Vezi definitia »

HIGROMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la higrometrie. [< fr. hygrométrique]. Vezi definitia »

habótnic (habótnică), adj. – Bigot. Rus. chabatnik „membru al unei secte pietiste de evrei ruși” (Șeineanu, DAR; Candrea). – Der. habotnicie, s. f. (bigotism). Se spune mai ales despre evrei. Vezi definitia »