LACHÉU, lachei, s. m. 1. Servitor în casele aristocrate îmbrăcat în livrea; fecior, valet. 2. Fig. Persoană slugarnică, servilă. – Din fr. laquais. Vezi definitia »

teu, teuri s. n. (intl.) 1. lanț care unește cătușele de la picioare cu cele de la mâini. 2. secția de izolare a penitenciarului. Vezi definitia »

PANACÉU s.n. Nume dat odinioară unor medicamente despre care se credea că ar putea să vindece orice boală; leac, remediu universal. [Pron. -ceu. / < fr. panacée, cf. gr. panakeia < pas – tot, akos – medicament], Vezi definitia »

lepedéu (lepedéuri), s. n. – Cearșaf. Mag. lepedő (Cihac, II, 512; Tiktin; Gáldi, Dict., 141). În Trans. Vezi definitia »

IUDÉU, iudei, s. m. Persoană care făcea parte din populația de bază a Iudeii sau era originară din Iudeea. ♦ (Înv.) Evreu. – Din sl. Ijudeĩ. Vezi definitia »