ELECTROCONVÚLSIE s. f. electroșoc. (< fr. électroconvulsion) Vezi definitia »

SIRINGOTOMÍE s. f. operație chirurgicală a unei fistule. (< fr. syringotomie) Vezi definitia »

PARTÍȚIE s. f. 1. diviziune, separare. 2. (mat.) descompunere a unei mulțimi într-o clasă de submulțimi disjuncte două câte două și a căror reuniune formează mulțimea dată. ◊ (inform.) zonă din memoria internă alocată unei lucrări pe durata prelucării sau unor componente ale sistemului de operare. 3. (lingv. mat.) clasificare a cuvintelor după flexiune, necesară atunci când se tratează partea de vorbire, genul, clasificarea tipologică a limbilor etc. (< fr., engl. partition, lat. partitio) Vezi definitia »

CHERESTIGIRÍE s. f. v. cherestegerie. Vezi definitia »

HEMIEDRÍE s. f. caracteristică a unor cristale de a nu prezenta modificări decât pe jumătate din muchii. (< fr. hémiédrie) Vezi definitia »