HISTOAUTORADIOGRAFÍE, histoautoradiografii, s. f. Metodă modernă de studiu al preparatelor histologice, în care se utilizează o peliculă radiografică marcată cu izotopi radioactivi, fixată în secțiune. [Pr.: -to-a-u-to-ra-di-o-] – Din fr. histoautoradiographie. Vezi definitia »

FTIZIOTERAPÍE s.f. Tratamentul tuberculozei. [< fr. phtisiothérapie]. Vezi definitia »

IRIDOPLEGÍE s. f. paralizie a irisului (I, 2). (< fr. iridoplégie) Vezi definitia »

TRICOFOBÍE s.f. (Med.) Teamă patologică de peri. [Cf. fr. trichophobie, it. tricofobia]. Vezi definitia »

cazaclíe, cazaclíi, s.f. (înv.) căciulă neagră cu fundul de postav alb, în formă de stup; căciulă de cazacliu (v.). Vezi definitia »