távă (-ắvi), s. f. – 1. Talger, tipsie, platou. – 2. Vas plat de metal pentru copt la cuptor prăjituri, mîncăruri etc. – Var. Mold. tavá, tăvá. Mr., megl. tavă. Tc. tava (Șeineanu, II, 352; Lokotsch 2751), cf. ngr. νταβᾶς, alb. tavë, bg., sb. tavá. Vezi definitia »

DEZINVOLTÚRĂ s. f. (Livr.) Atitudine sau comportare firească, degajată, plină de îndrăzneală. – Din fr. désinvolture. Vezi definitia »

TELEMĂSÚRĂ s. f. (tehn.) transmitere la distanță a rezultatelor unei măsurători efectuate. (după fr. télémesure) Vezi definitia »

PERINEFRÍTĂ, perinefrite, s. f. Boală care constă în inflamarea supurativă a țesuturilor care înconjură rinichii. – Din fr. périnéphrite. Vezi definitia »

v'ână (vas sangvin, tendon, gambă, film, pânză de apă, nervură) s. f., g.-d. art. vínei; pl. víne Vezi definitia »