Definita cuvantului tavă
távă (-ắvi), s. f. – 1. Talger, tipsie, platou. – 2. Vas plat de metal pentru copt la cuptor prăjituri, mîncăruri etc. – Var. Mold. tavá, tăvá. Mr., megl. tavă. Tc. tava (Șeineanu, II, 352; Lokotsch 2751), cf. ngr. νταβᾶς, alb. tavë, bg., sb. tavá.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tavă
CÍSTRĂ s. f. vechi instrument muzical cu coarde ciupite. (< fr. cistre) Vezi definitia »
cáznă (cázne), s. f. – 1. Tortură, chin, supliciu. – 2. Suferință, durere, neliniște. – 3. Trudă, muncă, strădanie. Sl. kaznĭ (Miklosich, Slaw. El., 24; Lexicon, 279; Cihac, II, 46); cf. sb. kazna „pedeapsă”, pol. kazn „pedeapsă”. – Der. căzni, vb. (a tortura, a chinui; refl., a se strădui; a îngriji; a avea grijă, a crește, cînd este construit cu prep. cu), din sl. kazniti „a pedepsi”. Vezi definitia »
STRÂMTOREÁLĂ, strâmtoreli, s. f. (Înv.) Strâmtoare. – Din strâmtori + suf. -eală. Vezi definitia »
GHIOLBÁNĂ, ghiolbane, s. f. (Reg.) Nume dat unei femei frumoase căreia îi place să cocheteze. [Pr.: ghiol-]. Vezi definitia »
pădurídă, păduríde, s.f. (înv.) mama-pădurii. Vezi definitia »