Definita cuvantului punctator
PUNCTATÓR s.n. Unealtă de oțel cilindrică, terminată cu un vârf ascuțit, cu ajutorul căreia se marchează piesele; chernăr. [< puncta + -tor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu punctator
PROFANATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care profanează; care pângărește. [Cf. fr. profanateur, lat. profanator]. Vezi definitia »
háșpor, háșpori, s.m. (reg.) 1. pârâu adânc. 2. răzor, hat, mezuină, dorjincă, hotar, mejă, călușire, mejdină, forgașă. Vezi definitia »
AFINÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor care lucrează la afinare. [Cf. fr. affineur]. Vezi definitia »
păunșór s.n. (reg.) cusătură în desen stilizat, care se lucrează pe umărul mânecii de la ie. Vezi definitia »
IONIZATÓR s. n. generator de ioni; aparat pentru ionizări. (< fr. ionisateur) Vezi definitia »