Definita cuvantului conjuncție
CONJÚNCȚIE, conjuncții, s. f. 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții într-o frază sau două cuvinte cu același rol sintactic într-o propoziție. 2. Poziție a doi aștri care, la un moment dat, au aceeași longitudine cerească. [Var.: conjuncțiúne s. f.] – Din fr. conjunction, lat. conjunctio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu conjuncție
Muie, față
Ex : Iți sparg mufarina. Vezi definitia »
LÁMBLIE, lamblii, s. f. Animal protozoar care trăiește parazit în intestinul subțire și în căile biliare la om și la unele animale, unde ajunge prin intermediul apei, al fructelor și al zarzavaturilor nespălate (Lamblia intestinalis). – Din fr. lamblia. Vezi definitia »
DESTINÁȚIE s.f. 1. Întrebuințare, folosire a unui lucru dinainte hotărâtă. 2. Loc, punct către care se îndreaptă cineva sau unde se trimite ceva. [Gen. -iei, var. destinațiune s.f. / cf. fr. destination, lat. destinatio]. Vezi definitia »
TIMOLOGÍE s.f. (Fil.) Axiomatică. [Gen. -iei. / cf. it. timologia < gr. time – valoare, logos – studiu]. Vezi definitia »
POTAMOLOGÍE s.f. Ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul apelor curgătoare. [Gen. -iei. / < fr. potamologie, cf. gr. potamos – râu, logos – studiu]. Vezi definitia »