Definita cuvantului conjuncție
CONJÚNCȚIE, conjuncții, s. f. 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții într-o frază sau două cuvinte cu același rol sintactic într-o propoziție. 2. Poziție a doi aștri care, la un moment dat, au aceeași longitudine cerească. [Var.: conjuncțiúne s. f.] – Din fr. conjunction, lat. conjunctio, -onis.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu conjuncție
ASTROGEOLOGÍE s. f. geologie a aștrilor. (< fr. astrogéologie) Vezi definitia »
șandrabulíe, șandrabulíi, s.f. (reg.) casă în care locuiesc țiganii. Vezi definitia »
ALĂMĂRÍE1, alămării, s. f. Fabrică, atelier sau prăvălie de obiecte de alamă (1). – Alămar + suf. -ie. Vezi definitia »
NATUROTERAPÍE s. f. valorificare a remediilor naturale (apa, aerul, soarele) în tratarea anumitor boli. (< natură + -terapie2) Vezi definitia »
GALIMAȚÍE s.f. v. galimatias. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z