Definita cuvantului conjuncție
CONJÚNCȚIE, conjuncții, s. f. 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții într-o frază sau două cuvinte cu același rol sintactic într-o propoziție. 2. Poziție a doi aștri care, la un moment dat, au aceeași longitudine cerească. [Var.: conjuncțiúne s. f.] – Din fr. conjunction, lat. conjunctio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu conjuncție
RADICÁȚIE s. f. mod de dispoziție și ramificare a rădăcinilor. (< fr. radication) Vezi definitia »
ISTEROLOGÍE s. f. figură retorică prin care se spune întâi ceea ce ar fi trebuit spus în al doilea rând. (< it. isterologia, lat. hysterologia) Vezi definitia »
octombrie Vezi definitia »
-ENTERIE Element secund de compunere savantă cu semnificația „intestin”. [< fr. -entérie, cf. gr. enteron]. Vezi definitia »
HISTAMINEMÍE s. f. prezența histaminei în sânge. (< fr. histaminémie) Vezi definitia »